Noaptea Strigoilor versuri

Versuri Suveranul Abisului – Noaptea Strigoilor lyrics

[Vers 1]
Clopotele tac, miezul nopții s-a spart,
Pe uliți pustii, strigoii au pornit din iad.
Lemnul de stejar trosnește sub blestem,
Iar luna se ascunde sub vălul din epistem.

Crucile tremură-n cimitirul adânc,
Strigoii se ridică, flămânzi și plâng.
Ochii lor sticlesc, goi și pătați,
Caută sânge din sfinți abandonați.

Pe praguri de case, se lasă tămâie,
Dar nici fumul sfânt nu mai stinge urgie.
Morții umblă – nu-i doar o legendă,
E noaptea când iadul vine pe pământ ca o rachetă.

[Refren]
Noaptea Strigoilor, sângele chemă,
Umbre se-apleacă și țipă din stemă.
Fugi sau ascultă cum morții grăiesc,
În limbi uitate, ce dor nu mai cresc.

Noaptea Strigoilor, e ritual de foc,
Se crapă pământul, se rupe noroc.
Nu mai e somn, nici înger nu vine –
Doar strigoii, cu lacrimi și spini în vine.

[Vers 2]
Bătrânii au spus: să nu deschizi ușa,
Căci moartea nu bate, doar intră ca căpușa.
Când cântă cucuveaua, și câinii se sting,
E semn că un strigoi îți umblă prin instinct.

În beciuri se-aud bocete seci,
Suflete trase pe ruguri de veci.
Sicriele trosnesc, se sparg legăminte,
Un hoit merge-n sat cu pași de morminte.

Fântâna e neagră, nu bea din ea,
Căci strigoii sfințesc cu otravă cea rea.
Răspunde doar vântul, de pe o movilă,
Unde s-a născut prima rană de milă…

[Refren]
Noaptea Strigoilor, sângele chemă,
Umbre se-apleacă și țipă din stemă.
Fugi sau ascultă cum morții grăiesc,
În limbi uitate, ce dor nu mai cresc.

Noaptea Strigoilor, e ritual de foc,
Se crapă pământul, se rupe noroc.
Nu mai e somn, nici înger nu vine –
Doar strigoii, cu lacrimi și spini în vine.

[Outro]
Și când zorii se crapă pe deal,
Un copil găsește un trandafir mortal.
Pe petale, un nume uitat,
Scris de un strigoi… în păcat.