Manuscrisul Din Umbre versuri

Versuri Suveranul Abisului – Manuscrisul Din Umbre lyrics

Am găsit manuscrisul sub ruine de piatră,
Legat cu lanțuri grele, pătat cu moarte sacră,
Simboluri antice dansează printre vene,
Odată ce l-am citit, n-am mai fost între „gene”.

E scris cu sânge vechi de preoți sinucigași,
Care-au văzut prea mult și-au orbit în pustiiași,
Fiecare rând e-un cod de invocație demonică,
Și filele pulsează… ca o inimă bolnavă, fonică.

Timpul se rupe când rostesc primele cuvinte,
Trec prin dimensiuni, printre spirite și morminte,
O mână nevăzută îmi scrie versuri în carne,
Și umbra din oglindă zâmbește, mă adoarme…

Manuscrisul din Umbre… scris cu blesteme vii,
Cine-l citește, moare… dar se naște-n alte vii,
Cuvintele ard mintea, o sting în abis,
E vraja uitată… ce aduce Apocalips’.

Deschid cartea cu degetele tremurând,
Și văd viziuni de iad în fiecare rând,
Un altar cu spirite legate-n păcat,
Și un cor de copii morți cântând neîncetat.

Vântul suflă prin catacombe mentale,
Aud clopote ce bat orele infernale,
O voce strigă din carte, vrea eliberare,
Dar dacă-i dau drumul… lumea cade sub ardoare.

Sunt posedat de fiecare ideogramă,
Scriu cu sânge noi versuri, în transă, ca o dramă,
„Suveranul Abisului” e semnătura finală,
Pe o pagină care strigă și devine ancestrală.

Manuscrisul din Umbre… scris cu blesteme vii,
Cine-l citește, moare… dar se naște-n alte vii,
Cuvintele ard mintea, o sting în abis,
E vraja uitată… ce aduce Apocalips’.

Nu e o carte… e o ființă vie…
Se hrănește din teamă, și sângerează poezie…
Îl las deschis… și-l scriu mai departe…
În „Manuscrisul din Umbre”… scriu numele tău, moarte…