Intunericul Pecetluit versuri

Versuri Suveranul Abisului – Intunericul Pecetluit lyrics

Umbrele cad, sigiliul s-a rupt,
Lanțurile se sfărâmă, chemarea-i făcut.
Pe pergamente scrise cu sânge și scrum,
În tăcerea nopții, se-nalță un drum…

Pașii mei răsună prin temple căzute,
Acolo unde zeități sunt acum necunoscute.
Lumânări negre ard, flacăra nu moare,
Spiritele vechi se ridică din uitare.

Văd simboluri scrijelite pe stâncă,
Ecoul străbunilor ce-n noapte încă cântă.
Sub luna sfâșiată, sub ochii de foc,
Întunericul e pecetluit – și eu sunt proroc!

Sigilii sparte, blesteme în vânt,
Vocile morților mă strigă din mormânt.
Umbrele dansează, invocă destinul,
Întunericul pecetluit își croiește drumul.

Scriu cu cenușă, pe file de os,
Pactele vechi nu mai au niciun rost.
În ochii mei – negru, în vene – venin,
Cu sânge pe piept îmi scriu propriul destin.

Liturghii moarte, suflări fără chip,
Ritualuri pierdute în al lumii nisip.
Când noaptea mă cheamă, când focul îmi spune,
Căderea e veșnică, pecetea rămâne!

Suflete pierdute, într-un ultim legământ,
Pecetluind întunericul, sub al sorții jurământ.

Sigilii sparte, blesteme în vânt,
Vocile morților mă strigă din mormânt.
Umbrele dansează, invocă destinul,
Întunericul pecetluit își croiește drumul.

Adevărul e îngropat sub mii de strigăte mute…
Dar pecetea a fost ruptă… și calea ei pătrunde.