Caduceul versuri

Versuri Suveranul Abisului – Caduceul lyrics

În mâna mea, Caduceul pulsează,
Simbolul sacru, ce moartea amorsează.
Toiagul lui Hermes, sub piele sclipind,
Deschide porți — în lumile din gând.
Șerpii gemeni — Ida și Pingala,
Kundalini urcă — spre coroană regala.
Îmi vorbiți de lumină, dar nu știți ce-i umbra,
Eu port adevărul… gravat în vertebra.

Nu-i simplu simbol, e-un cod al vibrației,
Aripi de Mercur — zbor prin incantație.
Cuvântul meu, e cunoaștere veche,
Transmut plumbu-n aur — în carne, în lege.
Caduceul e cheie — pentru cei treziți,
Dar blestem etern, pentru cei orbiți.
E dualitatea — e bine și rău,
Șarpele din Eden, dar și curcubeu.

Caduceul — toiagul celor ce știu,
Arde sub piele, în sângele viu.
Simbol al puterii — ce leagă și rupe,
Între viață și moarte, stă pe o muchie.
Caduceul — în mine trăiește,
Prin vene îmi curge — și timpul oprește.
Nu-i doar magie, nu-i doar un mit,
Este codul sacru, din abis a pornit.

Șarpele mușcă — dar vindecă și rana,
E otravă și leac — sub raza lui Morgana.
L-am purtat în vis, l-am scris în piele,
Mi-a ars chakrele, mi-a dat aripi grele.
Îl întâlnești, în temple și spitale,
Dar nu știi, că sunt pecete astrale.
Hermes zâmbește, din abis cu dispreț,
Caduceul e sabie, nu-i doar băț.

Doi șerpi, se-ncolăcesc în jurul meu,
Unul e viața, altul e Zeu.
Împreună se-mbină, se urcă-n spirală,
Deschid în suflet, o poartă astrală.
Nu-i doar simbol, de pe halatul alb,
E un cod al Zeilor, înfipt în scalp.
Eu nu doar vorbesc — eu vibrez cu el,
Caduceul mă-nalță… din haos spre cer.

Caduceul — toiagul celor ce știu,
Arde sub piele, în sângele viu.
Simbol al puterii — ce leagă și rupe,
Între viață și moarte, stă pe o muchie.
Caduceul — în mine trăiește,
Prin vene curge — și timpul oprește.
Nu-i doar magie, nu-i doar un mit,
Este codul sacru, din abis a pornit.

Port Caduceul, nu-l desenez…
Îl am pe coloană, în ADN, vezi?