Asmodeus Regele Dorintelor versuri

Versuri Suveranul Abisului – Asmodeus Regele Dorintelor lyrics

Am desenat sigiliul cu vin și parfum de tămâie,
Și flacăra s-a arcuit ca o limbă ce suie.
Asmodeus a venit — corp hibrid, regal,
O suflare de foc… și un zâmbet fatal.

Mi-a spus: „Tot ce neagă trupul e minciună,
Dorința e lege — în ea stă cununa.”
Mi-a rupt lanțul de rușine, cu miros de păcat,
Și-am simțit cum sângele meu devine blestemat.

Dar nu e rău, nu e bine — doar pur,
Când goi de judecăți, ne-ntrupăm în azur.
Am văzut zei coborând în extaz,
Și femei-simbol strângându-mi sufletul treaz.

Asmodeus – pofta ce arde fără milă,
În carne se scrie pecetea divină.
Nu fug de dorință, o fac altar,
Îmi transmut abisul în foc milenar.

Trupul nu e închisoare, e templu deschis,
Când îl oferi focului, pătrunzi într-un vis.
Asmodeus m-a dus prin plăceri și ruine,
Și-am învățat că păcatul… e doar frică de tine.

Mi-a pus mâna pe frunte și-n pântec un semn,
Și-am simțit cum dorința devine poem.
Fiecare atingere era alfabet,
Fiecare gemet — un nume secret.

Sexul devine mantra, pofta devine drum,
Când nu o reprimi, ci o rostești în fum.
Din pat se-nalță ritual, nu rușine,
Căci în abis, toți zeii devin și mai plini de sine.

Asmodeus – pofta ce arde fără milă,
În carne se scrie pecetea divină.
Nu fug de dorință, o fac altar,
Îmi transmut abisul în foc milenar.

„Cei ce se tem de dorință… nu se vor cunoaște niciodată pe sine.”
„Asmodeus ți-a lăsat semințe… ce cresc în flăcările tale.”