Apartamentul 22 versuri
Suveranul Abisului
Versuri Suveranul Abisului – Apartamentul 22 lyrics
Între pereți, simboluri din vechime,
Am semnat pactul, cu ea spre nimicire..
Pe ușa crăpată, sigiliu de foc,
Apartamentul 22, totul e șoc.
Draperii negre, lumânări în cerc,
Ea stă pe pat, și-mi zice: Te aștept.
Respiră încet, mă sărută pe gură,
Spune că viața, e doar o minciună.
Pe pereți sunt picturi, din coșmaruri vechi,
Și-n oglindă… ochi ce ne privesc perechi.
Apartament blestemat, am căzut în păcat,
Trupul ei gol, mă-ndeamnă să o ard,
Luna se frânge, prin geamuri sparte,
Iar noi ne futem, până la moarte.
Ea nu vorbește, doar geme adânc,
Își trece unghia, pe piept și mă excit.
Îmi cere sufletul, în schimbul plăcerii,
Iar eu cedez, mă leagă cu blesteme.
Are în păr, doar un trandafir,
Și-n ochi o rană, mă pierd un delir.
Aprindem tămâie, învârtim pocalul,
Îmi șoptește numele,.. și simt finalul.
Apartament blestemat, am căzut în păcat,
Trupul ei gol, mă-ndeamnă să o ard,
Luna se frânge, prin geamuri sparte,
Iar noi ne futem, până la moarte.
Poate că iubirea nu e decât o iluzie…
Dar în această cameră… totul e real.

