Ștefan Petică - versuri

Versuri Ștefan Petică – lyrics

Boticelli întristatul,
Mult vestitul florentin,
Suflet dulce ca-nstelatul
Cer de-al noptei farmec plin

Urmărit de viziunea
Sfânt-a lumilor de sus
Măiestrit-a fin minunea
Idealului apus.

Și fecioarele lui pale,
Visătoare frumuseți,
Pe noianuri de petale
Plâng de dorul altor vieți.

Întristate, grațioase
Se înclină că un crin,
Ce-o fi plâns în nopți duioase
Mult vestitul florentin!

Sfânta botticelliană
E-adorată și-al meu vis
Ca o fragedă liană
Într-o rugă s-a deschis.

Plin de grația tristeței
Feciorelnice mă-nchin
Albei flori a tinereței
Ca vestitul florentin.

Numai gânduri vechi, ciudate,
Negre flăcări care ard,
Aprind grelele păcate
Cu parfum păgân de nard.