Spovedanii versuri

Versuri Ion Minulescu – Spovedanii lyrics

Nu beau,
Nu cânt
Și nu iubesc!…

Sunt ca un vechi răboj de lemn,
Pe care-ncep să recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Că-n suflet, fiecare semn
De pe răboj se schimbă-n vers…

Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe străzi, prin gări –
Botezuri, nunți și-nmormântări,
Și parcă-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup…

Și mă revăd așa cum ieri,
Și patruzeci de ani în șir,
Schimbam cireșii-n palmieri,
Pe tata mare-n „Uncle Sam”
Și Oltul în Gualalquivir…
Pe când iubeam,
Cântam
Și beam!…