Cel Mai Urât Dintre Pământeni- Parfum de februarie versuri

Versuri Cel Mai Urât Dintre Pământeni – Cel Mai Urât Dintre Pământeni- Parfum de februarie lyrics

Nu mai e urmă de soare, asta-i iarna, legea firii
Cum la frumuseţea-ţi răpitoare se fac mai roşii trandafirii
Moralu-ncerc să ţi-l ridic de parcă-l urc pe scripete
Tu nu mă crezi când eu îţi zic că eşti cea mai drăguţă dintre fete
De când te am ca muză scriu cum nu credeam că o pot face
Deci prezenţa ta văd că doar bine îmi face
Ştii că nu mă pot preface să disimulez nu pot
Simt că despre tine pot să cânt nonstop
E pansament de pus pe rană suportul ce mi-l oferi
De asta eşti pentru mine ca pentru Eminescu lacul cu nuferi
Suflet cald şi liniştit nu ştii cât te subestimezi
Nereuşind tot ce e bun înăuntrul tău să vezi
Să-ţi spun cât îmi eşti de dragă precum o scumpă floare
Sau ca la-nceputul iernii prima ninsoare
Şi cum primăvara natura aduce la viaţă
Aşa privirea ta inima-mi dezgheaţă
Zâmbetul tău comoară de cufăr
Pentru el n-aş putea vreodată pe tine să mă supăr
Niciodată nu credeam că ar putea exista
În realitatea palpabilă ce mintea îmi poate debita
Adică o persoană pe placul meu şi asta nu vreau să-ngrop
Că pentru mine-i mare lucru eu fiind anxios şi mizantrop
Ce am zis nu e de contrazis ci de reţinut
Tu ştii că sinceritatea mea e adevăul absolut
Pentru cât bine mi-ai făcut aş vrea să pot să te ajut
Dar tu nu-mi dai ocazia şi mă faci să iţi scriu mai mult
Cel puţin drept recunoştiinţă ştiind că am bază-n tine
Cum nu am în altă fiinţă şi se simte foarte bine
Nu ştiu ce pot să îţi ofer exceptând astă răsplată
Plus să-ţi amintesc constant cât eşti de minunată
Iubesc să vorbesc despre iubire dar urăsc sentimentul
Fiindcă-mi consumă existenţa începând cu prezentul

Scris de: Mirel Ciornei