Cel Mai Urât Dintre Pământeni- Îndrăgostit versuri

Versuri Cel Mai Urât Dintre Pământeni – Cel Mai Urât Dintre Pământeni- Îndrăgostit lyrics

Parcă nu-mi vine să cred cât de frumoasă este
Şi-atât de prietenoasă de zici că-i ruptă dintr-o poveste
Dar ea este reală şi nu doar în gândul meu
Ci şi în sulfet unde o port cu drag mai mereu
Simt că-nnebunesc ziceam că n-o să mă mai îndrăgostesc
Dar este evident că mi se-ntâmplă ce nu vreau să mai păţesc
Iubirea mi-e himeră dar în acelaşi timp şi paradis
De nu mai ştiu când e realitate şi cand este vis
Iubesc să vorbesc despre iubire dar urăsc sentimentul
Fiindcă-mi consumă existenţa începând cu prezentul
Ziceam că vreau un lac cu nuferi nicidecum o iubită
Adică eu caut persoana care să-mi dea inspiraţie infinită
Nu-mi pasă cum arată chiar nu judec după aspect
În faţa acestei iluzii trecătoare sunt indiferent
Am rămas de luni de zile fără aripi le-am rupt de bunăvoie
Ca Lucifer le-am socotit inutile deci nu mai aveam nevoie
Sper ca ea să mai aibă aripi ziua să pribegească pe nori
Şi la apusul soarelui să ne prefacem muritori
M-am săturat de serile în care mă uitam la lună
Şi aşteptam să-mi vină şi mie o perioadă mai bună
Mă aşteptam să mă placă lumea
Nu să vrea să mă schimbe iar
Deci să n-ai pretenţii de la cei din jurul tău
Că-i în zadar

Scris de: Mirel Ciornei