Cel Mai Urât Dintre Pământeni- Defect impersonal versuri

Versuri Cel Mai Urât Dintre Pământeni – Cel Mai Urât Dintre Pământeni- Defect impersonal lyrics

Sinceritatea unui om e-n general reflexia sa
Fie din oglindă fie-n ochii altora
Nu mă ascund nu pot nu am ce ascunde
Dacă aş avea aş fi ca o carte cu pagini rupte
Mă pierd prin mulţime în fine
Pe nicăieri nu-i loc de mine
Oricât alerg indiferent pe unde trec
Aleg să renunţ să mai încerc
Cum să pot simţi vreodată că ajung la stele
Când totul se degradează în mâinile mele
Sunt sătul s-aduc oameni
Pe calea cea bună împotriva voinţei lor
Da’ nici să se îngroape-n vicii şi între ei
Nu pot să-i las că n-aş mai fi de ajutor
Deşi-s şi eu un simplu trecător
Şi încerc să combat prin exemplu manipularea maselor
Dar nu-s luat în serios şi-s văzut drept un ciudat
Că-s oaia neagră din turmă şi nu mă las influenţat
Nu-s consumator din ce se promovează
Şi-s dat de-o parte că pentru mine nu primează
Instinctul şi toleranţa pentru anormalitate
Nu-mi plac influenţele nici din occident şi nici din state
Oricum sunt pe departe de a fi perfect
Că de aş fi nu m-aş plânge de-orice defect
Pe care nu-l posed dar îl tot văd în jur
Nu am creionul necesar să desenez un alt contur
Sunt cel mai critic, ce să spun
Da’ n-am nimic cu nimeni, doar cu mine că nu-s bun
Şi-mi tot repet să mă las că n-am talent
Că nu am voce nu am suport şi degeaba aştept
Să vină tot când ceea ce dau e natural din suflet
Dacă n-aş face asta ar fi zgomot, n-ar fi sunet
Cel mai mare război de când e lumea
E purtat de sufletul şi raţiunea
Oricărui om ce se crede înăutru-i
Un Dumnezeu în lumea lui

Scris de: Mirel Ciornei