Iarna versuri

Versuri Tudor Gheorghe – Iarna lyrics

Albă iarnă dunăreană
Cu zăpezi până la brâu
Culcă-n sarica bălană
Bărăganele de grâu
Culcă-n sarica bălană
Bărăganele de grâu

Năpădind zbătăi și rosturi
Neaua urcă reci minuni
Mistuiți în adăposturi
Oameni și sălbăticiuni

Peste sate fără vaduri
Își aruncă din duium
Uriașele plocaduri
Găurite rar de-un fum

Nimeni liniștea nu sfarmă
Doar ca-n somn nedeslușit
Își descarcă-n gol o armă
Chiotul înăbușit

Curge vifor ca pe vrană
Nevăzută s-a închis
Țara fără de prihană
Sub omăt ca într-un vis
Țara fără de prihană
Sub omăt ca într-un vis

Iar la guri de văi, pe laturi
Într-o noapte s-au durat
Uriase-nvoalte caturi
Pentru Crivăț-Împărat

Fulger-alb întreaga zare
Intră-n ochi, un junghi tăios
Albul e atât de tare
Că ajunge veninos

Si-n cumplita lor albețe
Dorm adânci pustietăți
Pun troienii vămi răzlețe
Între mari singurătăți

Românească iarnă veche
Albe lumi, far de drumeți
Trece-un lup într-o ureche
Pe gorgane de nămeți
Trece-un lup într-o ureche
Pe gorgane de nămeți

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada
Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada
Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi
Raspandind flori de gheata pe ai tarii umeri dalbi

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara
Cu o zale argintie se imbraca mandra tara
Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete printre anii trecatori

Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare
Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare
Si pe-ntinderea campii, fara urme, fara drum
Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum

Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare
Straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare
Uite-o sanie usoara care trece peste vai
In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai

Scris de: Tudor Gheorghe

Melodie lansata in anul 2002

Face parte din albumul: Pe-un franc poet