Câinele versuri

Versuri Traian Demetrescu – Câinele lyrics

Acum e bătrân
Pe prispă stă toată ziua sau la vatră
Spre trecători mai niciodată nu latră

Când e senin și dinspre crânguri
Adie vântul a răcoare
Se urcă pe bordei alene și stă la soare

Copiii îl cheamă blând pe nume
El se retrage trist deoparte
Privirea lui ce mulțumire împarte

Tot satu-l știe și ciobanii
Își povestesc ades la târlă
Cum a scăpat un miel odată din gârlă

Prieten credincios de curte
Când mort de frig când nemâncat
El niciodată-n altă parte n-a dezertat

Acuma e bătrân
Stăpânul în multe rânduri l-a gonit
El a plecat și dup-o vreme a revenit

Copiii doar îl au în grijă
Și-l mângâie ca pe-un bolnav
El într-un colț uitat se-ascunde tăcut și grav

Dar noaptea uneori când luna
Prin frunze razele-și răsfrânge
Urlând aleargă trist pe câmpuri și parcă plânge