Metroromanţa versuri

Versuri Steleverzi – Metroromanţa lyrics

Il simt E prins intr-un film fara colorit parca dar mereu merge verde
Ca un cedru prin gloata Prins prost in parada poarta o masca cu fata lui
Invincibil Carnavalu-i pretext sa strea pe val atat cat e posibil toti il stiu sensibil
O stea peste siliste in liniste mereu stins tace dar sub este un nestemat blestemat sa caute pace

Ca noi toti

El pune mana pe cuvinte le drumul in lumea lor
Aude o gluma buna-n graba si pleaca spre gura de metro
Desi e o zi frumoasa afara lui ii place metroul si subteranul citadin
Il face sa creada ca sub oras e alt oras mai intim
Cu flori de mucegai si alte aglomeratii alte natii caci oamenii se schimba intre statii
Dar cum iese afara isi pune masca de baiat serios si nu se mai satura de mers pe jos
Simte ca are sute de magistrale si peroane sub picioare si cuvinte il depasesc in drum spre un acasa vezi tu e o zi frumoasa Dar uneori nu-i destul nu-i destul sa zambeasca

A vazut o domnisoara azi ea este noua in oras are abonament nou si o tradeaza
Modul stangaci in care il taxeaza felul in care calca ingandurata ca scarile ii sunt straine
Ce cauta aici nimeni nu stie Se vede ca inca nu ii place drumul
Mereu trage de geanta cand o agita vreunu e inceata si firava se imbraca colorat
Un pardesiu tarziu si un sal matinal alb
Hoata-i futa priviri desnodamant zilnic ca recul ca el n-are are curaj sa
O intrebe ce si cum si ramane doar voaior in decor de drum
Se agita ca unde se opreste el nu stie sa iti zica
Acum ceva ani a vazut o alta fata-n tren frumoasa foc
Ce foc ardea tot aerul din el
Si a privit-o zilnic pana cand ea a disparut si speriat ca s-a pierdut
O cauta zilnic prin subteran tiran cu propria-i imaginatie
Vaslind vise naufragiat in statie Cu ochii de felina hranit cu intuneric
Focalizand miscari pupile dilatate sceptic sinistru si sintetic pe coridoare lungi
Soptind parca ei: Unde vrei sa ma duci

Si-mi trosneau sinele-n vene cand scriam despre acest om
O poveste a febrelor in doi ce ma trezeste din somn
Ca m-am visat cu el pe acelasi peron si il vedeam stand stana ca
Un pumn de beton il simteam inima rea dezamagit ca l-am scris asa
Un personaj colaj din curaj cu ochi de stea tacea si nu avea curaj sa-mi spuna:
Sunt satul bai sa tac pune-mi vorbe in gura

Buna sti eu te vad mai mereu pe aici iau acelasi merou zi de zi si
Ma chinui de ceva timp sa-ti spun ca imi place de tine
Imi placi mult domnisoara asa cum ma vezi si cum te vad si as vrea sa iesim odata

M-ai inzestrat cu talentul asta bolnav de-a povesti
Tine-mi pasii copile ce-i impart cu straini plimbati prin mine
M-ai invatat tu riscurile meseriei de-a minti
Nesimtit nu pot sa scriu oricat i-as chinui un final fericit Sa fiu sa fii