Geaca ta de piele versuri

Versuri Steleverzi – Geaca ta de piele lyrics

E nouă ceasul ce dracu
Iar scrii despre femei mă
Tu nu știi altceva
Nu te inspiră mobila sau lumea de afară Îmi zicea
Era cam arogantă și nu știam cu cine joc
Da’-n fiecare zi o mai citeam puțin și luam loc
O mai priveam puțin și luam foc
Și printre firele de păr mai agățam niște idei

Unde sunt ei prietenii ăia de zici mereu
Ca te tot lauzi că-ți bei berile cu toți golanii de liceu
Unde sunt toate visele alea din caietele tocite
Că lumea ta e doar un șir de clipe pocite

Și eu tăceam nu aveam chef și povesteam
De oamenii de sub pământ de cerul inventat de noi
Lumea asta desenată cu creioane colorate și noroi
Cum norii-s goi și undeva în ei sunt îngeri păzitori
Cum stau și înot prin fantome când se lasă noaptea
Și cum frica mea de moarte e doar cartea la care scriu
E târziu

Și ți-am promis că-ți scriu ceva de geaca ta de piele

Nu e nebună
Știe că doare dar se-ncearcă singură
Nu pune mâna la gură când scuipă foc și-nghite ură
Are zile proaste ca orice lume fără ambalaj
Deschide alte coaste rupte și lovește în pavaj
Zice ai asfaltat un parc întreg și ai ratat un pom amice
Când tu comanzi încă o sută ea pleacă de la munca
Ce alcool

Ascunde sub breton ca o cortină doi copii flămânzi ce om
Mănâncă dor scuipă lumina

E o grădină fără grădinar
O junglă de opal
Unde Tarzan e un amic imaginar
Visele-s prinse în loc de gratii
Și ușile-s deschise ca o carte
Scrisă de Ben Rice și tati

Și-i trec prin cap doar zilele de maine îngramadite ca oamenii grăbiți
Și simte inima cum îi foșnește-n piept ca un pachet de biscuiți

Mai dă-i în pula mea de ipocriți cu munca lor cu tot

Se pricepe la pierdut nu vă imaginați
De la bani
Chei
Haine
Până la bărbați

Și nu se chinuie să caute
Că banii vin
Yala se schimbă
Hainele la fel
Și balta asta are pește

Băga-ne-am pula-n el

Și oasele trosnesc apasă
Și aerul bate din
vestul ei în estul său
înspre alei ce duc acasă

Da ea are dor domol când pune inima sub pernă și omul ăla rău adoarme
Bate din palme Dumnezeu când ea zâmbește spre cer și nu e ger și nu e ploaie
Nu sunt dureri de cap nu mai cad stele în 2 Mai când ea închide grăbită

Fermoarul gecii ei de piele peste rai

Și se întoarce totul pe tapet în rana nimănui

Deschide perna își amintește cum desena viitoru’-n pieptul lui
prea slab să bată născut să treacă să încheie
orice iubire din femeie în femeie Încet cu dragostea o arta o agață și

pe ea în cui intra încet sub pielea lui și el trage fermoarul peste ea
așează punct în urma sa și nu privește înapoi o cicatrice
ca la Eroi într-un apartament lumina nu se stinge

Și în bucătărie nu se mai discută nu se mai rup din ea bucăți
de nori zgâriați când îl ascultă
Nu mai deschide telefonul ca un cadou să îl audă

Și tace gresia spartă-n hol plânge o fată pe balcon și
o femeie-n dormitor și nimic nu ajută

Geaca ta de piele