O scrisoare pierdută versuri

Versuri Psihotrop – O scrisoare pierdută lyrics

[Strofa 1]
Acțiunea are loc într-un oraș nenominalizat
Sugerând generalitatea mascaradei în electorat
În a doua jumate a secolului al nouășpelea
Și toată treaba vine cam așa:
Comedia „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale
Este publicată în Convorbiri literare
E citită la Junimea și jucată la Teatru’
Național din București, în 1884
E-n genul dramatic, autoru-i pragmatic
Specia predilectă e comedia, așa că, practic
Ia toată realitatea politică la mișto
Motiv literar – scrisoarea pierdută, ca la Edgar Poe
Ca mijloc de compoziție-i antiteza, clar
Între cine? Între conservatori și liberali
Și gradația arată cum crește lupta politică
Și paralela de planuri între viața privată și publică
Moduri de expunere – monologul și dialogul
Și-avem patru acte în care se-ntâmplă totul
Caracterizarea indirectă, autocaracterizare
Ar fi două modalități de portretizare
Realizarea comicului nu se face doar prin glume
Avem, în primul rând, comicul de nume:
Trahanache provine de la trahana
Care-i o cocă moale, adică se poate modela
Farfuridi și Brânzovenescu au rezonanță culinară
Sugerând ridicolul, deci treaba-i hilară
C-avem comic de moravuri, în care-s satirizate
Toate – de la cinism la imoralitate
Avem și comic de caracter, din abundență
Rezultat de contrastu’ dintre-aparență și esență
Gen: Trahanache se vrea moralist, da-n loc să fie
Acceptă, de fapt, imoralitatea soției
Există comic de situație, de exemplu:
Pierderea scrisorii sau arestarea lu’ Cațavencu
Și comic de limbaj, c-un exemplu hilar:
Celebrul oximoron „curat murdar”

[Interludiu]
Caragiale! Cel mai tare… mă rog, putea fi
Oricum, O scrisoare pierdută se rezumă ușor:
Au pierdut-o, găsit-o, au pierdut-o și gata

[Strofa 2]
Expozițiunea îl prezintă pe Pristanda, polițaiu’
Care se plânge la prefect că e cam greu cu mălaiu’
În timp ce prefectu’, Ștefan Tipătescu, citea ziaru’
Care zicea nașpa de el și îl apuca amaru’
În intrigă e vorba de o mare paranoie
Adică pierderea scrisorii de la prefect pentru Zoe
Și Pristanda a aflat că scrisoarea-i la Cațavencu
Doar că n-a reușit să-i descopere subiectu’!
Desfășurarea acțiunii începe cu
Trahanache, care-i spune lu’ Tipătescu
Despre ce i-a arătat Cațavencu – o scrisorică
Ce este, de fapt, o plastografie reușită
Farfuridi și Brânzovenescu sunt revoltați
Că de Zoe și de Trahanache au fost trădați
Așa că s-au reunit într-un glas, amândoi:
„Trădare să fie, dar s-o știm și noi!”
Vor să trimit-o depeșă, să dea în vileag trădarea
Și-o iscălesc anonim – ce comică-i exprimarea!
Da’ lu’ Tipătescu începe să-i pese
Așa că oprește trimiterea depeșei
Zoe-i promite lu’ Cațavencu c-o să-l aleagă
În schimbu’ scrisorii – Tipătescu-acceptă, ce să facă?
Pristanda aduce-o telegramă urgentă, de sus
Care spune că Dandanache-i candidatu’ impus
În punctu’ culminant, totu’ se-ntâmplă-n primărie
Și, cum e mereu în politică, toți fac gălăgie
Cetățeanul turmentat găsește scrisoarea de-amor
Și-acum Cațavencu rămâne fără ajutor
În deznodământ are loc o festivitate
Pentru alegerea lui Agamemnon Dandanache
Și se șterg toate situațiile conflictuale
Opera se termină în atmosferă de sărbătoare!
Pe cetățeanul turmentat îl citez:
„Eu cu cine votez?”