Ion versuri

Versuri Psihotrop – Ion lyrics

[Verse 1]
O mie nouă sute douăzeci e anu’
În care marele prozator Liviu Rebreanu
Hotărăște să scoată Ion, un roman
Care surprinde viața satului ardelean
Înainte de război, sub dominație austro-ungară
Roman interbelic! Ca specie literară
E-un roman social de tip obiectiv și realist
Un roman doric, în genul epic, te-ai prins?
Temele sunt destinul, parvenirea și iubirea
În sensul că parvenitismu-alterează omenia
Ca motive-avem căsătoria, aia din interes
Hora, drumul, pământul și sărutarea. Vezi
Cum compoziția are-o structură echilibrată
În două părți care-au fost sugestiv intitulate
Glasul pământului și Glasul iubirii
Pentru a arăta la Ion antiteza firii

[Verse 2]
În prima parte, pământu’ prinde glas
Romanu-ncepe cu descrierea satului Pripas
Acțiunea-ncepe la horă, într-o zi de duminică
În curtea Todosiei se dă party fără limită
Ion o place pe Florica, dar o are-n gând
Pe Ana… care n-are mere, dar are pământ
Ta-su, Vasile Baciu, stă pe muchii
Și zice de Ion c-are pământ… doar sub unghii
Adică-i sărăntoc și nu îl vrea de ginere
Da’ Ion i-o trage lu’ fi-sa, fiindcă are gene tinere
Și haț! O ia de nevastă cu pământ, e clar
Că-și satisface orgoliul și-obține statut social
Bucuros nevoie mare că n-are nevoi, țăranu’
Pupă pământu’! ca adversarii lui Moroşanu
În sat erai respectat pentru agoniseală
Asta făcea tensionată orice relație socială

[Verse 3]
Ana, bătută de tată și de soț
Fără sprijin moral și respinsă de toți
Nu-și mai dorește să trăiască și se întreabă de ce
Iar răspunsul e c-o să se spânzure
În a doua parte, iubirea prinde glasu’
Ion, fiu’ lu’ Alexandru Glanetașu
Nu uită că la-nceput a iubit-o pe Florica
Și, deși-i la casa lui, tot vrea să-i rupă ridichea
Problema era cu gagica, ea se măritase
Cu George Bulbuc, un fraier cu patru clase
Florica și Ion au fost iubiței
George-a aflat și-a intrat buluc peste ei
I-a dat cu sapa-n cap lu’ Ion și l-a omorât
Măcar acum a primit cât pământ a vrut
După crima pasională, romanu’ s-a retras

[Verse 4]
Cu drumu’ de ieșire din satul Pripas
Compoziția-i circulară, în orice caz
Romanu-ncepe și se termină cu drumu’ din Pripas
Naratoru-i omniscient și omniprezent
La persoan-a treia, heterodiegetică, gen
Focalizare zero, viziunea ‘din spate’
Se creează iluzia vieții prin obiectivitate
Moduri de expunere – au ponderi echilibrate:
Dialog, descrieri, narațiune – avem de toate
Ion e tipic pentru pătura socială a țărănimii
Care vrea pământ și nu le pasă de ce au în inimi
Opera vorbește de-avariție și destin nefast
Interesu’ pus în fața sentimentului, de fapt
Da’ și despre înșelat, că Ion este viclean
Și face-orice să-și satisfacă orgoliul personal
Ca să nu ne mai lungim, concluzia este clară:
Ion e-un roman interbelic despre viața rurală