Fotografii versuri

Versuri Marius Andreoiu – Fotografii lyrics

Timpul printat pe hârtii
Alb, negru sau culori sunt nostalgii
Când ceva moare ele rămân vii
Ele poartă vechi amintiri

Pe ele praful se așterne
Și în timp și în vreme
Dar păstrează în tăcere
Semne de la revedere, revedere

Refren
Mă întreb ele ce ar spune
Dacă ar putea cumva vorbi
Când le privesc în lume
Și momente atât de vii

Dar sunt tăcute și nu o dată
Fără să ne spună vreodată
Că noi vom mai fi
Doar în timp fotografii

Ele sunt martore de demult
Când totul era perfect la început
Unii au rămas, alții au plecat
Ele de lacrimi m-au secat

Simt că vor să-mi spună
Că nu sunt eter sau lună
Suntem ca și ieri
Suflare femer, din fotografii de pe noptieră

Refren
Mă întreb ele ce ar spune
Dacă ar putea cumva vorbi
Când le privesc în lume
Și momente atât de vii

Dar sunt tăcute și nu o dată
Fără să ne spună vreodată
Că noi vom mai fi
Doar în timp fotografii

Unele se păstrează, altele tac
Rămase în uitare și în praf
Unele se înrămează, altele iau foc
Fără să mai fie amintiri în loc

Unele se iartă cu tăceri ușoare
Altele sunt toate de regrete amare
Unele poartă chipuri ceea ce sunt stele
Cândva vom exista și noi însă doar în ele

Refren
Mă întreb ele ce ar spune
Dacă ar putea cumva vorbi
Când le privesc în lume
Și momente atât de vii

Dar sunt tăcute și nu o dată
Fără să ne spună vreodată
Că noi vom mai fi
Doar în timp fotografii