Rochia ta versuri

Versuri Liviu Teodorescu – Rochia ta lyrics

Soarele stă să răsară
Tu și eu străini pân’ la seară
Între noi aerul începe să ardă
Hainele noastre stau să cadă
Când nu te aștepți, te sărut dintr-o dată

Te uiți confuză în ochii mei
Vrei să-mi fie clar nu faci asta de obicei
Ai vrei să pleci, dar

Rochia ta ar vrea să cadă pe podea-
-Ua din camera mea rochia ta ar sta
Așa bine pe podea- -Ua din camera mea

Cred că-ți faci prea multe probleme
O parte din tine ar vrea dar cealaltă se teme
O simți, aerul începe să frigă
Mâinile noastre să se atingă
Iar pielea ta parcă pe nume mă strigă

Te uiți confuză în ochii mei
Vrei să-mi fie clar nu faci asta de obicei
Ai vrei să pleci, dar

Rochia ta ar vrea să cadă pe podea-
-Ua din camera mea rochia ta ar sta
Așa bine pe podea- -Ua din camera mea

Spui că tu nu cedezi din prima seară
Spui că tu ai principii și morală
Rochia ta are voce și mă cheamă mă cheamă
Spui că tu, tu de fel ești mai sfioasă
Atunci de ce ai mai venit la mine acasă
Rochia ta are voce și-mi spune în față
În față

Rochia ta ar vrea să cadă pe podea-
-Ua din camera mea rochia ta ar sta
Așa bine pe podea- -Ua din camera mea