Cântecul gazetarului hăituit versuri

Versuri Ilie Stoian – Cântecul gazetarului hăituit lyrics

M-a lovit damblaua şi mi-am făcut gazetar
să-mi văd semnătura trecută jos la ziar
să am ţoale bune şi banul în buzunar.

Mi-am luat condeiul şi-am început să alerg
crime şi violuri am început să culeg
taine şi dileme am început să dezleg

Dar sunt clipe-n noapte când m-apucă un sictir
că spre marea taină nu mă duce niciun fir
şi când văd că adevărul zilnic e uitat
simt cum fiecare literă m-aruncă în păcat

M-au bătut minerii, m-au alergat bişniţari
iar o tipă-mi zise „nu merit nici doi dolari”
cred că tot mai bine aş trăi-ntre ogari

Nici nu ştiţi ce-nsemnă s-alergi pân-la Cotroceni
să vezi toţi scrobiţii cu aere de curteni
cum se uită în scârbă la restul de-amărăşteni

Dar îs clipe-n noapte când m-apucă un sictir
că spre marea taină nu mă duce niciun fir
şi când văd că adevărul zilnic e uitat
simt că fiecare literă m-afundă în rahat, de-aia!!…

Dar e prea târziu acum să pot să mă schimb
n-am de gând aiurea printre voi să mă plimb
timp înseamnă bani şi tocmai de-aia e timp

Va veni o clipă când singur voi fi imun
iar la bătrâneţe voi şti ce-i rău şi ce-i bun
pân-atuncea, însă, răbdare şi tutun…
pân-atuncea, însă, răbdare şi tutun…
pân-atuncea, însă, răbdare şi tutun…