O Întâlnire versuri

Versuri Glasul Bolții & Roman Damaschin – O Întâlnire lyrics

O Întâlnire

Merg pe drum, privind pe dealuri
Singur merg, fără habar
Mergând, visez, purtat de valuri
La clipe pline ce dispar

Dar necătând la tragedie
La faptul trist c—au dispărut
Pășind, aud o melodie
Ce—n ritm vioi, m—a întrerupt

De după colț fără cruțare
Cu zâmbet cald și jucăuș
Îmi iese—n cale—o fată mare!
Și ochii ei de spiriduș!

O fi oare Vrăjitoare?
Cum altfel ar fi putut?
Cu un cântec să omoare
Așa elan neabătut?

O privesc fără sfiire
Sunt încrezut și furios
Pășesc alert, cu îndârjire
Drept într—o groapă
Serios?!

Chiar amu?! Când scos din stare
Eu m—am pornit s—o ocărăsc?
Să—i cer rost și compensare
Pentru cântatu—i nefiresc?

Să cad cu fața în țărână?!
Supărat și rușinos?!
În timp ce Ea încă îngână?!
Cu glasu—i dulce luminos?!

Pare chiar că—i Vrăjitoare!
Cum altfel ar fi putut?
Cu un cântec să doboare
Așa colos neabătut?

Ce moment! Ce nedreptate!
Gata! Sigur mă răzbun!
Hotărât, mă—ndrept de spate
Și pregătesc ce am să—i spun:

Am să—i zic să—nchidă gura!
Să nu mai cânte pe poteci!
Că a tratat frivol natura
Că—n drum nu—i loc de discoteci!

Dar când gata să—i pun Jugul
Când am privit—o să—i vorbesc
Ea m—a luat cu vicleșugul:
A chicotit! Și chicotesc

Dar când gata să—i pun Jugul
Când am privit—o să—i vorbesc
Ea m—a luat cu vicleșugul:
A chicotit! Și chicotesc

Gata! Clar că—i Vrăjitoare!
Cum altfel ar fi putut?
Cu un chicot să omoare
Elanul meu neabătut?

Este cert că—i Vrăjitoare!
Căci altfel n—ar fi putut
Cu un chicot să omoare
Așa elan neabătut