Strada mea versuri

Versuri Cezar Popescu – Strada mea lyrics

Ca din întâmplare, în oraşul trist
E o stradă unde încă mai exist
Casele de cretă poată insomnii
Şi câte-o lunetă după draperii
De la băcănie până la şosea
Fiecare casă poartă taina sa
Când zăvoare grele porţile închid
Ascunzând un murmur dincolo de zid

Prin reverbeaţii somnul le-mpresoară
Streşinile toate urcă şi coboară
Peste ziduri ‘nalte, peste ziduri reci
Respirând mirate paşii tăi când treci

Și din întâmplare, în oraşul trist
Pe o stradă unde încă mai exist
Pleoapa înserării va mai lăcrima
Picurându-ți pașii pe inima mea

Scris de: Andrei Maftei