A despicat cotnarul mersul vremii versuri

Versuri Cezar Popescu – A despicat cotnarul mersul vremii lyrics

A despicat Cotnarul mersul vremii
Cu o lumină pură și domoală;
În jurul lui slujim la alte denii
Scutiți de-a vremii aspră socoteală

Un cânt mocnit se mistuie-n adâncuri
Și-i ies afară boabele din sipet
Ce se preling în oameni și în muguri
Și raze pun copiilor pe creștet

Iar cântecul ce doarme și învie
În oameni și în păsări și în lari
Se-așterne cu cenușa purpurie
A toamnei până-n cramă la Cotnari

Iar cântecul ce doarme și învie
În oameni și în păsări și în lari
Se-așterne cu cenușa purpurie
A toamnei până-n cramă la Cotnari

Plâng strugurii cea mai curată nuntă
Și plânsul lor e-atât de luminat
Că stau de față sfinții și ascultă
Cum lacrima se face vin curat

Coboară plânsul pe cărări știute
Din setea unui cântec fără capăt
Ca un diluviu de uimiri tăcute
Ce curge în butoaie fără lacăt

Iar cântecul ce doarme și învie
În oameni și în păsări și în lari
Se-așterne cu cenușa purpurie
A toamnei până-n cramă la Cotnari

Iar cântecul ce doarme și învie
În oameni și în păsări și în lari
Se-așterne cu cenușa purpurie
A toamnei până-n cramă la Cotnari