Tulburare de depersonalizare versuri

Versuri Watashi – Tulburare de depersonalizare lyrics

Te privesc și sunt scârbit
De ce-ai ajuns uite cum totul i-a sfârșit
Ai vrut iubire da’ te-ai înecat în ură
Am vrut cât mai multe momente împreună
Orice poveste are un final al meu s-a prelungit și s-a stricat eventual
Credeam că n-o să fie așa
Involuntar începusem să cred iar
În iad e frig nu mai e căldură
Raiul e stricat acum doar fulgeră și tună
O adunătură de voci îmi recită-n cor
Că nu-s bun de nimic și că-n curând o să mor
Ascuns în decor adevarul moare
Spus pe față adevărul doare
Împăcat parțial cu mine fără remușcare
Mă sinucid mental cât încă sunt în stare
Călare pe un vis tâmpit mă țin cât pot de el oricum am obosit
Fragmentez fragmentele din mine le-arunc pe câte-o coală să-ți amintești în timp de mine
Expulzându-mi simțul firii mă las purtat oriunde simțind nevoia iubirii

E tot ce trebuie să știi

Resimt orice greșeală de o sută de ori
Am în suflet o răceală pentru fiece om
La baza oricărui atom predomină ura
Nu sunt plăcut de mulți vai ce mi se rupe p***a
Sunt sigur că nu-s singur umbra mă urmează
Car în spate păcate de-atâta timp mă cocoșează
Pupila-mi sângerează efectul insomniei
Îmi revin din venin efectul iasomiei
Am o mie de metode pentru a face ce vreau
Dar nu vreau să fac asta am nevoie de un plan
Tot ce-mi doresc zace pe verticală
Ironia este că mă aflu pe orizontală
Am înfipt în cortex un infint de ace
Și nu știu cum se face da-mi displace tot ce-mi place
Atât de rău încât în gând mă face să-mi pierd câte puțin din sanitate