padurea versuri

Versuri Stihia – padurea lyrics

atat de multi copaci ca nu mai vad padurea bro
am zis sa-mi sugi pula dar a fost la misto
c-asa sunt eu, mai mereu caterincos ca nu-s
prea multe lucruri pe care sa le iau in serios ca nu vad rostu’
inca imi mentin postul, e chiar la granita dintre real si-anost
presupun ca-s doar un prost si pe deasupra-s si-ncapatanat
pentru ca nu pot sa m-ascund ca altii nici in ruptu’ capului

am fantezii ce se-ntind peste milenii
mostenite prin strabuni dincolo de voalul vremii
vad prin oameni dincolo de simtul material
si poate tocmai de-aia ma intreb mereu ce e real
cand vad tovarasi ce-s subjugati de propriul ego
mult prea carcotasi pentru simple piese de lego
raman doar parte din decor
caci le lipseste educatia si perspectiva
pentru-a-si micsora deriva.

zic: asta e padurea mea;
zic: asta e padurea mea;
zic: asta e padurea mea;
imi zic: asta e padurea mea…

atat de multi copaci ca nu mai vad padurea bro
aproape ca ma sperie ce-mi iasa din televizor
iau in vizor cam tot ce ma-nconjoara
si conchid spalarea pe creier ca fiind cauza principala.
odinioara, vedeam viata in culori
copil cu ochii mari si cu visuri care-ti dau fiori
dar printre flori mai creste cate-un spin
si-am devenit un sarpe ce-i drogat cu propriul sau venin.
prins in declin, imi mentin optimismul
atata timp cat stiu ca sunt stapan pe mine si-mi tin sub control cinismul
altii zic ca nu-i destul dar fiecare cu cat poate,
asta-i adevarul frate, restu-i nul.

Scris de: Stihia