Conversații în tăcere versuri

Versuri ROBERTO GALVAN CARRASCO – Conversații în tăcere lyrics

În amurgul zorilor, două suflete se întâlnesc,
Căi paralele încărcate de îndoială și credință.
În mijlocul unor întrebări profunde, adevărul iese la iveală,
Căutând răspunsuri pe care nimeni nu le vede vreodată.
Vocile lor se împletesc, confruntându-se cu fantomele ființei,
Ei cred în destin, dar tremură când cad.
Rănile se vindecă când speranța le vede,
Timpul stă în loc, zorii strălucesc.
Lasă sufletul să vorbească fără teamă despre cine suntem,
Să mergem împreună chiar dacă lumea este tăcută.
Spirite rătăcitoare care se caută reciproc și privesc în afară,
Conversații pure, iubire în întâlnirea noastră.
Șoapte de promisiuni, intenții de lumină,
Mâini împletite într-un viitor fără cruci.
Visele lor navighează, făurite din pace și virtute,
În fiecare privire, viața capătă un scop.
Dacă durerea se întoarce și noaptea se întunecă,
Credința și prietenia vor fi puterea noastră.
Vorbind fără cuvinte, având încredere chiar și atunci când ne împiedicăm,
Trăind veșnicia, fără frică și fără tristețe.
Lasă sufletul să vorbească fără frică despre cine suntem,
Să mergem împreună chiar și atunci când lumea este tăcută.
Spirite rătăcitoare care se întâlnesc și se cheamă reciproc,
Conversații divine, iubire în întâlnirea noastră