SINDROMUL HYBRIS versuri

Versuri PUNKU – SINDROMUL HYBRIS lyrics

Mă întristez mă-nveselesc nu mă feresc eu trăiesc to the fullest iubesc și detest
Povești cu sistem dar ești parte din el bag seama că-ți place să te minți de fel
Te înțeleg cumva copil eram și eu cândva voiam de mediocritate să mă separ așa
S-ajung departe stăteam pe piedestal atrăgeam civilizați dar fără glas real
Același gen de tovarăși căre taceau din gură întrețineau cultul personalității din umbră
Pune faza lungă și spune-mi te rog unde-s oamenii ăia mulți care spui că umblă desculți
În juru’ nostru cred c-ai fumat ceva prost tu te-ai blocat într-o buclă fără rost nu
Cu hate nu schimbi nimic din tot ce te înconjoară
Dar nici cu o floare nu se face mă-ta primăvară
Că-i pașnic sau nu irelevant nu-i stres sunt pragmatic… extrag esența din vers
E practic să vezi în alegerile tale că schemele autocrate au fost mereu disfuncționale
Aud cam des în piese emcee vorbesc să fiu ca voi e ultimu’ lucru pe care mi-l doresc
Cine-și cunoaște drumul înțelege filmul toți avem dreptate și n-avem dreptate niciunul
Aaahh ca un delegat moral am dereglat puterea de ea nu-s condiționat
Angrenat social real inspirațional îmi asum ceea ce sunt un leader vertical
Îmi asum ceea ce sunt un leader…
Vertical prin tot soiuri de promisiuni eșuate un areal de minciuni din intenții rătăcite
Lucruri nerostite, așteptări fără glas, nevertebrate, lovite, nu mă bag man zic pas
În caz că întrebai vreau să respir vreau să am un răgaz dar glasuri să inspir
Nu am șefi am colaboratori afișez respect pentru oricare din muncitori
Nu mă impresionează funcția da nivelul profesional asumat
Precum și caracterul personal
Mintea ta o joacă fra’ află acum ce-i real urmează-mă gravitatea funcționează vertical

„Dacă te mai prind umblând cu turnătorii îți ard
Un picor în fun de-ți pocesc mutra aia de cozonac
Ce este domnule ce este? Ce vrei mă ce vrei mă?
Te caut peste tot… Caută-mă… Căutați-mă mă n-am și eu o clipă de răgaz mă”

Aaahh ca un delegat moral am dereglat puterea de ea nu-s condiționat
Angrenat social real inspirațional îmi asum ceea ce sunt un leader vertical
Aaahh ca un delegat moral am dereglat puterea de ea nu-s condiționat
Angrenat social real inspirațional îmi asum ceea ce sunt un leader…

Se cred patroni peste instituție ce involuție arată-mi unu demn de funcție
În treișpe ani de zile de când lucrez cu ei văd mizerie deplină e plină oala de miei
De vrei să-i urmezi nu luminezi stagnezi nu vezi că nu-s așa de prolifici pe cât crezi
De vreme ce nu-s realmente obiectivi selectivi și-un partid politic servesc
E lesne în așa poveste pot să mă tot obosesc dar n-am cum să cresc
Devreme când mă trezesc bag un vers în universul meu liric evadez fără lene
Îl am în gene pe Diogene așa că dă-te la o parte că-mi iei soarele băi nene
Hai cu scheme pe semne de verde să însemne recolta o viziune pentru milioane o pâine
Cum e?

Scris de: Lucian Matei