Zidul negru al mâhnirii versuri

Versuri Octavian Petrescu – Zidul negru al mâhnirii lyrics

Și dacă te mai supără viața
Și-uneori uiți ce este omenesc,
Din când în când să spui „Îți cer iertare!”,
Din când în când rostește „Te iubesc!”.

Pentru că timpul trece, nu rămâne,
Din nopțile ce gându-ți înrobesc
Decât regretul. Și poate vreodată
Ai vrea să mai poți spune Te iubesc!

Un frate, un părinte, un prieten…
Toți sunt la fel, toți plâng și-mbătrânesc…
Tu sparge zidul negru al mâhnirii
Și spune fără teamă Te iubesc!

Iubirea dăruită-ți va aduce
Iubirea cu ce-i sfânt și omenesc.
Din când în când să spui „Îți cer iertare!”,
Din când în când rostește „Te iubesc!”.

Iartă-i pe alții, iartă-te pe tine,
Iertarea e un dar dumnezeiesc!
Găsește-ți libertatea prin iertare
Și, de iubești, doar spune Te iubesc!

Pentru că timpul trece, nu rămâne,
Din nopțile ce gându-ți înrobesc
Decât regretul. Și poate vreodată
Vei plânge că n-ai spus un „Te iubesc!”.