O, nu-i de-ajuns credinţei versuri

Versuri Nicolae Moldoveanu – O, nu-i de-ajuns credinţei lyrics

O nu-i de-ajuns credinței
Că m-am predat cândva
Se cere pân-la moarte
Să nu mă las de ea

O nu-i de-ajuns nădejdii
Că m-am predat să lupt
Ea trebuie să-mi crească
Mai tare ne-ntrerupt

O nu-i de-ajuns iubirii
Că ei m-am dăruit
Ci vasul meu s-o poarte
Mai rodnic si sfințit

Și din adâncul vieții
Spre ardere de tot
Tot răul ce e-n mine
Și binele să-l scot

În setea nemaistinsă
De-nalt și de frumos
Să mi le-aduc luminii
Prinos după prinos

Să mai păstrez în mine
Doar scrumul lor cel sfânt
Ca semn al ascultării
Promisă-n legământ