Când harfa ta îţi amuţeşte versuri

Versuri Nicolae Moldoveanu – Când harfa ta îţi amuţeşte lyrics

Când harfa ta îți amutește
O cântărețule să știi
Ești biruit și te pândește
Cumplitul gol din nopți pustii

Esti ca fântâna fără apă
Și ca statuia-nțepenit
La tine nu se mai adapă
Cel ars de sete și trudit

Nu-și mai găsește alinare
Cel săgetat de suferinți
Nici mângâieri nici ușurare
În scrâșnetele lui de dinți

Tu ești înfrânt o cântărețe
Când glasul tău a amuțit
Și-atrăgătoarea frumusețe
De ochii tăi s-a despărțit

Căci viața ta e doar cântarea
Ea-i darul ce ți-a fost adus
Prin ea tu ți-ai făcut intrarea
În slujba domnului isus

O dacă taci trăiești înfrângeri
Și chinuri de neîndurat
În suflet totdeauna sângeri
Și trupu-n neguri ți-e-mbrăcat

Cântând îți vei păstra puterea
Și sufletul în veci frumos
Ducând prin cântec mângâierea
Esti mângâiat tu de christos

Când harfa ta își curmă cântul
O cântârețule ești stins
Robit ți-e duhul de pământul
Ce te-a atras și te-a cuprins