A fost cândva un staul versuri

Versuri Nicolae Moldoveanu – A fost cândva un staul lyrics

A fost cândva un staul
Nu cel din betleem
O peșteră ciudată
O grotă de blestem
Păstorul fără grijă
Plecase pe poteci
Dormeau pe sub păianjeni
Ciorchini de lilieci

O rază de lumină
Nu pătrundea din cer
De zgură era ziua
Și nopțile de fier
Alunecau culbecii
Pe jilavii pereți
În fânul ud și putred se ridicau bureți

Dar într-o noapte îngeri
Cântară la zenit
Și parcă printre stele
O stea a răsărit
Și nu știu cum deodată
Veneau lumini de zori
Și fânul era proaspăt
Și mirosea a flori

Zburară liliecii
Și beznele s-au dus
Iar eu cântam din fluier
Cu îngerii de sus
Și iată într-o parte
Privirile mi-arunc
Și văd sclipind o iesle
Și-n ieslea mea un prunc

Cântați cântați voi îngeri
Păstori și oameni buni
Veniți voi magi ai vremii
Că-i vremea de minuni
Și pentru-a câta oară
Slăviți pe dumnezeu
Căci pruncul e același
Și staulul sunt eu