Am muncit prea mult versuri

Versuri Nea Mitică – Am muncit prea mult lyrics

La la la la…
Am muncit prea mult, am stat prea puțin,
Cu gândul la mâine, nu la ce-i divin
Dimineața plecam, seara obosit,
Copilul dormea, eu n-am mai vorbit…

Ziceam „Mai târziu, când o fi mai bine”,
Viața trecea încet pe lângă mine,
Casa era plină, dar sufletul gol,
Eram lângă voi, dar parcă în nor…

Și azi când privesc înapoi
Mă doare ce n-am făcut!
Nu banii, nu munca grea,
Ci timpul pe care l-am pierdut!

Am muncit prea mult, am stat prea puțin,
N-am știut că timpul nu iartă, e hain,
Am pus viața pe pauză zi după zi,
Crezând că mai am, dar n-am știut când s-a sfârșit.

Am muncit prea mult pentru ce-a fost greu,
Dar n-am fost destul lângă omul meu
Și azi spun încet, cu sufletul strâns,
Iertați-mă voi, n-am știut ce-am pierdut.

Copilul e mare, nu-mi cere povești,
Nu-mi mai caută mâna, nu-mi spune „Rămâi!”
Soția mă-ntreabă cu ochii obosiți
„Unde ai fost, omule, când aveam nevoie de tine?”

Am adus pâine-n casă, dar n-am adus timp,
Am adunat zile, dar n-am fost prezent,
Și acum stăm la masă, tăcuți amândoi
Cu tot ce-am clădit și cu ce n-avem noi…

Am muncit prea mult, am stat prea puțin,
Am crezut că sunt tare, dar eram străin
De cei care m-au iubit fără preț
În timp ce eu alergam după un vis spre deșert.

Am muncit prea mult și-acum am învățat,
Că timpul nu se-ntoarce oricât ai fi dat
Și spun pentru toți care încă mai pot:
Stați lângă voștri cât încă se poate!

Dacă m-auzi, omule, nu fă ca mine,
Nu lăsa viața pe mâine, pe „O să fie”
Că la final nu rămâne ce-ai strâns,
Și cine ai iubit și cât timp ai fost!
La la la la…