Povestea unei pietre versuri

Versuri Nasta – Povestea unei pietre lyrics

O noua zi incepe-ncet privighetori incep sa-mi cante
Nu stiu cand am luat viata daca am iesit din pantec
M-au ocolit vremuri avand ca prieteni flori si frunze
Am invatat sa inteleg suspine sa fiu sfatuit de zumzet
Mi-a fost dat sa nu-nchid ochii sa nu am sentimente
Dar am crescut intelegand lacrimi cand imi zambeau portrete
Cand ii luceau de regrete omului privirile l-am ascultat
Indoliat de sperante mai aproape de pacat
Am fost de multe ori mutat aruncat printre straini
Printre pomi sau trandafiri pietre sau maracini
Dar parca-nflorind din spini m-am intors acasa ajutat
De-aceeasi fetita cu par blond ce-mi zambeste din inalt

Doi oameni vin aproape zilnic unu’-mbracat mereu in negru
El cand vorbeste toti tac plangand cu capul plecat pentru
A asculta o noua poveste dand de veste prin lacrimi
C-a mai venit un sfarsit sfarsind cu-acelasi Amin
Al doilea un urias cu haine murdare de pamant
Cu ochi negri privire neagra zambet negru de mormant
Parca sapand adanc spre suflet vrand a-l simti cum moare
Ma poate ingropa pe veci lipsindu-ma de soare
Uneori am impresia ca oamenii chiar imi vorbesc
Atunci cand plangand imi striga eu de ce mai traiesc
Si acel copil care si-a varsat pe mine primele lacrimi
Privindu-ma de sus m-a intrebat cand te intorci tati
Desi traind printre bocete si suspine
Dintre cruci si morminte-mi trimit povestea prin tine
Si poate ajutat de-acelasi Dumnezeu cu par balai
Iti voi fi piatra de mormant cladindu-ti drum spre Rai