Putut-ai tu a-ţi bate joc versuri

Versuri Mihai Eminescu – Putut-ai tu a-ţi bate joc lyrics

Putut-ai tu a-ți bate joc
De ceasurile-acele
Și de mistuitorul foc
Al patimelor mele

De-a tale dulci făgăduinți
Abia-ngânate-n șoapte
De mii de lacrime fierbinți
Vărsate zi și noapte

Viața mea și raiul meu
Cum s-au ales deșerte
Dar oare e vreun Dumnezeu
În stare să te ierte

Și oare eu să pot uita
Atâta deodată
Să nu blestem suflarea ta
De-amor învăpăiată

Dar veacurile cari vin
Afla-vor de la mine
Și inima din al tău sân
Și sufletul din tine

Va fi în mintea tuturor
Trecând din gură-n gură
C-ai răsplătit atât amor
Cu-atât de cruntă ură

Pe scara negrei vecinicii
Blestemele-mi s-or naște
Ce numai tu n-ai vrut să știi
O lume va cunoaște

Și lumea mare-n calea ei
Spre trecere de vreme
Pe-orice infamă-ntre femei
Ca tine o s-o cheme