Pământ Românesc versuri

Versuri Maria Constantin – Pământ Românesc lyrics

Pământ romanesc

Doamne dulce—i țara mea
Cu câmpii și cu valea
Cu izvoare și cu dor
Și cu oameni buni la tot

Munți bătrâni cu fruntea—n nori
Țin de pază—n zori și—n sori
Iar pădurile străbune
Cântă—n frunze rugăciune

Cat oi trăi n—am să te las
Țara dragă de sub glas
Că din tine m—am născut
Și—n pământul tău m—ascund

Din Ardeal până—n Bărăgan
Suntem frați de același neam
Iar sub cerul romanesc
Numai doruri înfloresc

Pământ românesc

Grâu de aur, vânt domol
Țara mea te port cu tot
Cu sudoare și cu har
Te iubesc în zori și iar!

Cei plecați cu dor cuprinși
Tot la tine, tara, vin
Ca—n pământul tău firesc
Bate suflet romanesc

Și cresc din lut și din lumină
Tara mea e rădăcina
Când strigăm cu glas ceresc
„Sunt român și mă mândresc!”

Din Ardeal până—n Bărăgan
Suntem frați de—același neam
Iar sub cerul romanesc
Numai doruri înfloresc

Pământ românesc