Vorbește omul cu codrul versuri

Versuri Maria Ciobanu – Vorbește omul cu codrul lyrics

Sus la cumpănă la Lotru
Vorbește omul cu codrul
Codrule bătut de vânturi
Cum eu sunt bătut de gânduri
Vezi că vine vremea rea
Și-ți pică toată frunza
Și eu n-am unde mai sta
Codrule Măria Ta

Măi omule necăjit
Umbra mea te-a ocrotit
Frunza mi te-a învelit
Și de ploi mi te-a ferit
Coboară pe râu la vale
Și te-așează lângă poale
Cu cioporul de mioare
Că se-apropie ninsoare

Codrule cu frunză rară
Mă rog frate drag la vară
Când ți-o da lăstarul iară
Când ți-o da lăstarul iară
Mai primește-mă la tine
La izvor cu ape line
Că ție-ți dau frunzele
La mine trec zilele
M-ajung bătrânețile
Codrule prietene

Vino omule cu bine
Că mi-e greu fără de tine
Biciuit de vânt și brume
Și n-am supărări cui spune
Potecile te cunosc
Apele te răcoresc
Apele te răcoresc
Și cu tine-n glas doinesc