Drumul spre lună versuri

Versuri Madalina Amon – Drumul spre lună lyrics

Abia mă mai vedeai mamă bătrână
Trecându-ți pragul casei uneori
Și-atunci credeai că Dumnezeu ți-aduce
Prin camerele goale sărbători

În zori de Paște năvăleau salcâmii
Peste tristețea ta vopsită-n var
Și te prindea în pragul casei luna
Tot așteptând să mă zărești măcar

Te-ai dus în genunchi până la lună
Mamă bătrână mamă bătrână
Din tine dau pe trupul meu ninsori
Îmi cad în păr îmi cad pe gură
Și mi-e atât de dor de tine uneori

Când am venit crescuseră ciulinii
Peste grădina ta de trandafiri
Și am știut că nu mai poți răzbate
De-atâta bătrânețe și de-atâția spini

Era târziu muriseră salcâmii
Sub lacrima părerilor de rău
Și Dumnezeu prin sălcii se plecase
Și el să plângă peste somnul tău

Te-ai dus în genunchi până la lună
Mamă bătrână mamă bătrână
Din tine dau pe trupul meu ninsori
Îmi cad în păr îmi cad pe gură
Și mi-e atât de dor de tine uneori

Te-ai dus în genunchi până la lună
Mamă bătrână mamă bătrână
Din tine dau pe trupul meu ninsori
Îmi cad în păr îmi cad pe gură
Și mi-e atât de dor de tine uneori