Mac-Mac versuri

Versuri Ion Pribeagu – Mac-Mac lyrics

În tramvaiul care duce
Din Lipscani în Ghica Tei
Plin de lume anonimă
De bărbați și de femei,
S-a urcat o cuconiță
Cu superbe rotunjimi.

Trup felin, plin de ispite,
Dur, rotund și voinicel
Parcă ar fi sculptat cu dalta
Lui Rodin sau Praxitel.
După ea, se urcă un tânăr –
Tip donjuan sadea,
Care nu știu din ce pricini
Se cam îndesa în ea

Doamna foarte indignată,
L-a privit cu mult temei,
Însă tot mai mult măgarul
Se îndesa în … viața ei.
Că deodată cuconița
Nu s-a mai putut abține
Și i-a spus:

– Ascultă june,
Nu te simți sau nu ți-e bine?
Ce te îndeși ca la pomană
Când nici nu știu cine ești
Cu metode de astea brute
Crezi că ai să mă cucerești?

Află că sunt doctoriță –
Chiar de nu m-arată fața
Eu am tăiat toată viața!
Că de mai m-atingi odată
Peste trup sau peste brațe
Ti-o tai jos în bucățele
Imediat și-o dau la rațe!

Iar femeile – vreo zece –
Din tramvaiul cel sărac,
Începură toate odată:
Mac, mac, maca, mac!