Prietenilor versuri

Versuri Ion Popa – Prietenilor lyrics

Când voi pleca și eu ca fiecare
Când firul vieții mele va fi tors
Când voi porni spre locurile acelea
Din care nimeni nu s-a mai întors

Când va veti lua de umeri in sicriuri
în care am să stau de lung
Vă voi părea poate mai greu ca plumbul
Deși puțin din mine am mai rămas

Eu voi pleca și va rămâne totul
Să-mi puneți trupul dragii mei olteni
Unde se-ngână Dunărea cu Oltul
La mine în pământ la Izbiceni

Eu voi pleca si va rămâne totul
Sa-mi puneti trupul dragii mei olteni
Unde se-ngână Dunărea cu Oltul
La mine in pământ la Izbiceni

Nu vă mirați eu aș fi cum e gândul
Mare e o-nraca Singur dacă-aș sta
Aș fi ca fulgul de ușor ca visul
Dar lumea care-o duc în mine grea

Nu vă-ntrebați sunt amintiri prieteni
Și cântece ce nu le-am scris și frați
Străbunii și străbunii și pământul
În greul ce pe umeri mi-l purtați

Eu voi pleca si va rămâne totul
Sa-mi puneti trupul dragii mei olteni
Unde se-ngână Dunărea cu Oltul
La mine in pământ la Izbiceni

Eu voi pleca si va rămâne totul
Sa-mi puneti trupul dragii mei olteni
Unde se-ngână Dunărea cu Oltul
La mine in pământ la Izbiceni

Eu voi pleca si va rămâne totul
Sa-mi puneti trupul dragii mei olteni
Unde se-ngână Dunărea cu Oltul
La mine in pământ la Izbiceni

Eu voi pleca si va rămâne totul
Sa-mi puneti trupul dragii mei olteni
Unde se-ngână Dunărea cu Oltul
La mine in pământ la Izbiceni