Dl. Stratis Corăbierul versuri

Versuri Giorgos Séféris – Dl. Stratis Corăbierul lyrics

Ca o pasăre cu aripa frântă
care mulți ani prin aer s-a rotit
ca o pasăre ce n-a mai putut să reziste
vântului și stihiei,
cade seara.

Pe iarba verde
trei mii de îngeri dansează toată ziua
goi ca oțelu
și cade seara palidă;
trei mii de îngeri
aripile și le-au strâns
și s-au preschimbat
în câine de pripas
care latră singur
și își caută stăpânul
sau ziua de apoi
sau vreun os.

La rândul meu, eu caut puțină liniște,
mi-ar ajunge o colibă
pe un deal sau pe malul mării;
mi-ar ajunge în fața ferestrei
un cearșaf muiat în albăstreală
întins ca marea;
mi-ar ajunge înfiptă în glastra mea
fie și-o garoafă din hârtie; o hârtie
roșie într-o sârmă
astfel ca vântul,
vântul s-o poată conduce fără silință
cât vrea.

S-ar fi înserat
turmele spre stânele lor ar fi pogorât
ca un gând foarte simplu și plin de fericire
și aș fi mers să dorm
fiindcă n-aș fi avut
nici o lumânare să aprind,
lumină,
ca să citesc.