Drumul versuri

Versuri Emiliano Bucci – Drumul lyrics

Noaptea cade peste orașul străin
Merg pe stradă, sufletul puțin câte puțin
Frigul mă cuprinde, lacrimi pe obraz
Visând la casa mea, unde am rămas doar un glas
Mama mă așteaptă, tata tace greu
Dorul mă arde, cerul e mereu gri și rece-n jurul meu
Dor de casă, dor de tine
Sufletu-mi strigă fără rușine
Muncesc pe străzi, cu pași răniți
Printre vise frânte și oameni grăbiți
Dar ochii tăi, băiat senin
Mi-au dat o speranță-n destin
Un zâmbet blând, o lumină fugace
Sper să te văd din nou, să-mi dai pace
Umbre mă-nconjoară, nopțile-s grele
Povara vieții mă apasă pe piele
Dar gândul meu zboară spre satul din vale
Unde câmpurile dor și pădurea mă cheamă agale
Fratele mic, râzând pe prispă
Îl văd în vis, în fiecare clipă
Dor de casă, dor de tine
Sufletu-mi strigă fără rușine
Muncesc pe străzi, cu pași răniți
Printre vise frânte și oameni grăbiți
Dar ochii tăi, băiat senin
Mi-au dat o speranță-n destin
Un zâmbet blând, o lumină fugace
Sper să te văd din nou, să-mi dai pace
Lupt să mă ridic, să revin acasă
Unde dragostea adevărată nu mă lasă
Cu chipul tău în minte și speranța vie
Voi găsi puterea să ies din pustie
Dor de casă, dor de tine
Sufletu-mi strigă fără rușine
Muncesc pe străzi, cu pași răniți
Printre vise frânte și oameni grăbiți
Dar ochii tăi, băiat senin
Mi-au dat o speranță-n destin
Un zâmbet blând, o lumină fugace
Sper să te văd din nou, să-mi dai pace

Scris de: Emiliano Bucci