Monotonie versuri

Versuri CRT – Monotonie lyrics

Nu ai spus nimic niciodată
Cum eu nu iert niciodată
Cuvinte mari menite să umple insecurități
Imagini colorate pictate de amintiri vivide detaliate
Cel mai trist e să aștepți laude
Zilele de naștere sunt irelevante
Îmi amintesc și fără ele că mă apropii de moarte
Încet dar sigur doar pe mine nesigur
Întotdeauna ca soarele și luna
Inevitabil ca naufragiul când vine furtuna
Plutesc in derivă săptămâna devin o zi
Ziua o clipă constant fără sens
Primesc înapoi doar stres
Nu văd niciun progres
Parcă m-am intors iar de unde am plecat
Când credeam că m-am vindecat diagnosticul schimbat
Valuri iar mă încearcă vor să mă bage-n groapă
Dar cumva reușesc să mă întorc mereu la mal
În zadar sfârșesc fără urmă accidental
Cu greu stau departe de un sfârșit mizerabil
Când tot ce-i atât de ușor e deplorabil

Copil provenit din ură și traume
Normal că ești preafericit când ești influent într-un stat păstrat în subconștientul comunist
Asta e adevărata istorie care nu se învață în școli e a corupției și a urii față de sinele tău
Cumva deodată vă pasa de copiii nenăscuți
Dar pe cei născuți îi uitați prin orfelinate
Facem idoli din normalitate
Ne uităm doar unde ne convine să dea bine
Crime peste crime
Oameni lăsați să moară
Spitale ard dintr-o aparentă lipsă bugetară
Catedrale strălucesc sub privirile profetului
În jungla numită europa balcanică
Înconjurat de primate mai puțin dezvoltate
Înăbușiți de fumuri și în amintiri negre și albe
Că doar din ele mai putem trăi bine
O senzație falsă cauzată de nostalgie
Sau din lipsa comparației
Am pierdut și chemarea semnificației
Înconjurat de oameni care-mi displac
Dar mă prefac și mă abțin cred că nu mai sunt copil
Profund dezamăgit până când ne împlinim
Nimic nu mai e confidențial dacă ești influent
Încet încet totul se declină iminent

Monotonia acaparează tot
Orice zgomot devine o șoaptă
În marea învolburată o rezolvare se așteaptă
Lumea e mereu nedreaptă