Lumea Visului versuri

Versuri CRT – Lumea Visului lyrics

Am o fantomă ce mă tot urmărește oriunde aș merge îmi vorbește
Ia lucruri din trecut și mi le tot reamintește
Le propagă și le răspândește
În permanență măcinat de existență
De gândul că nu-i suficient și că-i totul de aparență
Îmi dictează orice mișcare parcă-i un regizor ancorat in realitate
Apare de fiecare dată când pare că e bine
Readuce în minte detalii ce păreau uitate
Lăsate într-un colț al minții mele păstrate
Pe fundal televizorul mă-ndeamnă la fericire
Acoperit de facturile ce mă afundă-n sărăcire
Un milionar întreabă ce-i cu atâta tristețe
Poți fii cât de nesimțit vrei dacă o zici cu politețe
Toată lumea arată cu degetul dar nu oferă vreo rezolvare
Lume atotștiutoare pune punct în loc de semnul de întrebare
Depresia e doar un gând o faci voit
Aude cel ce e învățat la cerșit de mic
Atât de afectat încât nu mai simte nimic
Zgomot de fundal ce bate ritmic
Ignoranță provocată de un sistem ce nu pune preț pe educatie
Zero direcție e doar o obligație transmisă din altă generație
El și-a dorit să fie cel mai bun din clasă
La treizeci a clacat până a rămas fără casă
Un alt număr într-un grafic

Abandonat într-o mare de mașini ca în trafic
Cum poți adormi seara când lași ceva pe mâine
Care devine poimâine și apoi răspoimâine
Cum te uiți în oglindă când altcineva a făcut ce voiai
Doar pentru că ai amânat-o și procrastinai
Viitorul nu poate fi oprit dar poate fi construit
Modificat după bunul plac dacă ai mult timp de investit
Sinestezia descrie viața mea pe scurt
Tot ce am auzit simțit văzut de când am crescut
Tot ce a trecut prin scut descrieri vagi
Cât să faci oamenii să creada că te cunosc așa-i atragi
Trăiesc cu frica de a ajunge să uit
Bazele pe care m-am format și m-au alcătuit
Mai demult nu mă mulțumeam cu nimic
Nu vedeam panoramic focul ardea dinamic
Oameni triști în spatele unor poze vesele
Oameni goi ascunși după niște poze colorate
Cineva îmi spunea că ține la mine odată
Așa că am ales să nu mai am încredere niciodată
Acum sunt mai bine nu mai e lume care-mi amintește
A fost nevoie doar da e o cădere psihică ca să trec peste
O simplă pauză de la viața mea normală
Un alt naufragiu pe marea învolburată
Poate am avut noroc până la urmă
Mă îmbarc dinnou sper să nu fie doar efectul de turmă