Castelul meu versuri

Versuri Cristin Tomeci – Castelul meu lyrics

În ani, în luni și nopți de disperare
În clipe efemere de luptă, iubire și durere
Am înălțat încet, încet, castelul de apărare
Al unui om inaccesibil, distant și cu putere.
Un fluviu de foc în jur eu am făcut
Iar podul l-am legat cu lanțuri groase de oțel
Să nu mai intre nimeni în lumea mea perfectă
Chiar dacă inima ar fi dorit să hoinărească prin locuri fel de fel.
În liniștea aceea cu iz de ritm robotic
Un clic -You have a message – a răsunat haotic
Și-n lumea mea virtuală ai apărut de undeva din depărtare.
M-am tot retras încet în lumea mea perfectă
Am discutat cu tine doar din turnul meu de foc
Dar vorba mi-a fost mișcată de fire nevăzute
Și-altcineva de sus m-a împins ușor în joc.
Am părăsit castelul doar pentru o clipă
Împins de zâmbetul tău pe care acum îl regăseam.
Vedeam doar ochii tăi divini care mă îmbrățișau
Eram doar eu și tu într-un imens și liniștit ocean.
A fost nevoie doar de o secundă ca să cadă podul
Să intri în castelul meu însingurat, secret
Și te-am condus cu grijă în camere închise
Unde ai adus cu tine până și muza unui pierdut poet.
Am regăsit plăcerea vieții și rostul de a fi al Evei
Mi-ai readus cu tine bucuria și speranța
Să pot învinge timpul, durerea și distanța.
Nu-ți fie frică, te aștept cu dor în visul meu aproape ireal.

Scris de: Cristin Tomeci