Cezar Poe - versuri

Versuri Cezar Poe – lyrics

Ascultă cum plouă în București,
Cum ploaia nebună lovește în geam
Și tunetul aspru, din norii cerești
Răsună în versuri ca atunci când eram.

Pleci sau vii? Mai stai? Sau te țin
Cu brațele inimii mele pe loc.
Mai stai în inimǎ… încă puțin
Să-mi simți jarul mistuit în foc.

Nu te mai zbate, nu eu te țin
Când fugi de noi cu norii din tine.
De vrei, mai rămâi și vorbește-mi puțin
De ploaia ce stinge tot focul din mine.

Chiar de ești apǎ și-aluneci mereu,
Iar eu jarul ce arde într-una,
De vrei sǎ mǎ stingi, nu-mi va fi greu
Din cenușă să ies, să-ți sărut gura,
Și trupul, și apa, și tot ce ești…
Acum, când plouă-n București.