În luptă cu condiția versuri

Versuri Cedry2k & Bitză – În luptă cu condiția lyrics

[Strofa 1: Cedry2k]
Yo! Prima lege a firii e: să stai cât mai aproape de familie
Acum 26 de ani, prin Aprilie, am descoperit viață
Și mi-am propus să mor, odată cu speranța
De-a limita măcar în parte ignoranța
Și n-am arme, nici intenția să le obțin
Dar arsenalul conține doar rime
Și astea doar că nu mă pot abține
Să le fac, de fapt, încerc să fiu sincer cu mine
O duc greu, dar n-ai să vezi să cer din cer, nu ține
Paranoic, după Freud, difer de mulțime
Cercuri în care o ard, sunt extrem de puține
Că, deși-ți promit mulți, nimeni nu te va susține
Și că să câștigi ce vrei, tre’ să-nveți să lupți bine
Dar nu cu restul, cu tine mai degrabă, vezi tu
Nu-ntotdeauna e de ajuns doar gestul
Deci dacă nu-ți dai de treabă
Ori nu vrei destul, ori îți place să stai pe labă
Sau speri, cumva, c-o să le ai pe tavă

[Refren: Bitză]
Când ți se pare, că viața te înfrânge
Când ți se pare, că latul ți se strânge
Rezistă la tentații, ca Iisus pe cruce
Ca la final, să nu fii tu, cel care plânge

[Strofa 2: Cedry2k]
Nici eu nu vroiam să mă schimb, și culmea:
Nu numai că m-am schimbat, m-am tripat să schimb și lumea!
Am văzut, făcut prea multe, să nu mă schimbe
Și văzând cum e realitatea, din filme de Spielberg
Îți zic: Prietene, revino-ți în fire!
E-o linie extrem de subțire-ntre indiferență și nesimțire
Viață e o fugă după fericire
Și dacă-mprăștii ură-n neștire
Nu te-aștepta să primești iubire

[Strofa 3: Bitză]
Ya! Cedry2k, revino-ți în fire, viața-i ca o știre:
Se întâmplă, și nu știi dacă se-ntâmplă pentru ține
Spui că vrei să schimbi lumea? Întreabă-te, dacă se merită
Eu îi strig, în continuare, vieții: „Sperie-mă!”
E mult mai greu acum: am văzut multe, am trăit multe
Am realizat, că viața e un război, între oameni și brute
Mă număr printre cei
Care cred că e ca-n Homer: nu există înțelegere-ntre oameni și lei

[Refren: Bitză]
Când ți se pare, că viața te înfrânge
Când ți se pare, că latul ți se strânge
Rezistă la tentații, ca Iisus pe cruce
Ca la final, să nu fii tu, cel care plânge
Când ți se pare, că viața te înfrânge
Când ți se pare, că latul ți se strânge
Rezistă la tentații, ca Iisus pe cruce
Urmează-ți calea, oriunde te duce

[Strofa 4: Bitză]
Ya, ya, ya, ya…
Când rămâi fără alternative, e timpul să treci la soluții alternative
Când trăiești între ținte, doar spiritul te mai ține să-ți găsești cuvinte
Pumnale și flinte, pentru lingăi
Ce ling găuri, pentru lingouri
În timp ce alții-și ling rănile prin studiouri… Unde-i echilibrul?
Cine va sta-n picioare, după ce-i va trece timpul?
Văd zilnic, cum se cade, de la oameni care n-o ard cumsecade
Căci viața nu se-mparte în ani, se-mparte în decade
Iar cel ce decade, nu mai știe să se ridice
Ar trebui să se practice mai mult, nu doar să se predice!
Toți vor să se-nfrupte, n-au curajul să te-nfrunte
Au vina pe frunte stigmată, după compromisuri multe
Greșeală din trecut parcă-i ajunge, parcă nu le mai ajunge
Echilibrul e stricat, să curgă sânge
Pentru că nu vreau să mai văd, nici un frate ce plânge
Am spus mai mult decât vroiam, și nici așa n-ajunge

[Refren: Bitză]
Când ți se pare, că viața te înfrânge
Când ți se pare, că latul ți se strânge
Rezistă la tentații, ca Iisus pe cruce
Ca la final, să nu fii tu, cel care plânge
Când ți se pare, că viața te înfrânge
Când ți se pare, că latul ți se strânge
Rezistă la tentații, ca Iisus pe cruce
Urmează-ți calea, oriunde te duce

[Outro]
„Istoria nu se scrie numai cu sânge, sau numai cu spadă, ci încă în teacă. Ar fi prea simplu… Iar istoria ne-nvață că: vinovăția mai mare, e a aceluia care n-a împiedicat, decât a celui ce a făcut. Fiecare rămâne prizonierul propriului destin.”