Tomis versuri

Versuri Bogdan Postolache – Tomis lyrics

Tomis, oraș din ape născut
Unde vântul e vechi și tăcut
Lacrima exilului de demult
În valuri o simt, adânc și ocult

Ovidius dixit: „Amor est poena mea”
În Tomis, speranța devenit—a stea
Μνήμη παλιά, με ψίθυροι θεών
Tomis mă cheamă în albastru etern

Constanța, oglindă de zei căzuți
Unde timpul și marea rămân nevăzuți
Via Solis în nisip gravat
Respir trecutul, dar sunt transformat

Verba volant, scripta manent
Sub Luna Pontului, spiritul arde latent
Θάλασσα, μυστικό και φως
Tomis mă poartă acolo, în jos

Bridge (soft spoken whisper style)
„Non omnis moriar,” răsună din stânci
Το φως του Απόλλωνα, în pași adânci
Eram doar un vers pierdut pe pământ
Acum sunt cântec, etern și flămând

Tomis, din marmură și vânt născut
Română, latină, elină — un sărut
Trinitate de timp, limbă și dor
Tomis trăiește, în mare, în nor