Și de-ar fi omul să fie versuri

Versuri Angelica Stoican – Și de-ar fi omul să fie lyrics

Și de-ar fi omul să fie
Piatră de munte pustie
Vântul de l-ar viscoli
Dar tot piatră ar udi

Dar omul e mititel
Numai dragostea-i de el
Și de-l bate-un dor o dată
Mersura i-e legănată

Șade aplecat de frunte
Parcă-i floare de la munte
C-așa-i sufletul de om
Nu-i nici piatră nu-i nici lemn

Eu avusei doruri grele
Mă-mbătrânii fără vreme
Și de bate vântu-ăl mare
Mă ia mă duce la vale