Vinul viei condamnate versuri

Versuri Andrei Păunescu – Vinul viei condamnate lyrics

Toamnă de prăpăd
Nici nu te mai văd
Prin războiul frunzei care cade
Te-aş învălui
În cules de vii
Şi-n mirosul ultimelor roade

Ca un repetent
Reînvăţ urgent
Disperarea toamnei în derivă
Şi te-aş atârna
De privirea mea
Dar e toată lumea împotrivă

Taină mereu nepătrunsă
Pas fericit înapoi
Nu va muri nici o frunză
Va fi scrisoare-ntre noi

Nu mă mai auzi
Când, prin arbori uzi
Telegraful meu de frunze plânge
Către orizont
Mari maşini de front
În păduri pustii transportă sânge

Nu-nţeleg de ce
Totul e cum e
Dar să ne iubim nu se mai poate
Ţi-aş restitui
La cules de vii
Vinul nunţii noastre condamnate

Scris de: Adrian Păunescu