Sfârșit versuri

Versuri Anamaria Iacob – Sfârșit lyrics

Dacă te superi, nu-ți cer explicații,
Îți las furtuna să-și verse toți norii.
Am tăcut când inima voia să țipe,
Am iertat chiar și când rănile erau vii.
Ai avut tăceri ce dor mai mult ca vorbele,
Și eu am stat, crezând că-ți vindec umbrele.
Dar când iubirea mea se stinge-n mine,
Nu mai e drum să te întorci la mine.
Sfârșit, sfârșit, sfârșit,
Nu-i început, e doar sfârșit.
Am dat tot ce-am știut să dau,
Acum tăcerea-i semn final.
Sfârșit, sfârșit, sfârșit,
Ecoul tău în mine a murit.
Nu plec din moft, nici din capriciu,
N-am iubit ușor, ci ca un sacrificiu.
Și dacă azi iubirea mea se frânge,
Nu e din gol, ci din dureri adânce.
Ți-am fost răbdare, ți-am fost alinare,
Dar n-am putut să fiu și drum de neuitare.
Când dragostea se stinge, totul se termină,
Și ultimul cuvânt e doar… sfârșit.
Sfârșit, sfârșit, sfârșit,
Nu-i început, e doar sfârșit.
Am dat tot ce-am știut să dau,
Acum tăcerea-i semn final.
Sfârșit, sfârșit, sfârșit,
Ecoul tău în mine a murit.

Scris de: Iacob Anamaria